Dacă ştii o personalitate care ne înalţă,

 
h1__quotes.png
Poză

În _Quotes

Adrian Păunescu

Autor: Andra Fornea

Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, astăzi Republica Moldova) este un poet, publicist şi om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra. Este unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani; există şi critici literari care-l consideră doar un foarte bun “rimător” şi nu un poet.

“A debutat ca poet în 1960. Din 1973 conduce revista Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. În perioada aşa-zis comunistă, a fost considerat de mulţi români un sicofant pentru felul în care îl lăuda pe dictatorul Nicolae Ceauşescu.”

După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista Totuşi iubirea. În calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul românesc, o scurtă perioadă în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1.

Familia şi educaţia

Deşi născut în Basarabia (în Republica Moldova de astăzi), Păunescu şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj. A absolvit Colegiul Naţional Carol I din Craiova. Tatăl lui Păunescu, membru al Partidului Naţional Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru “activităţi anti-comuniste” de regimul stalinist de după 1945 (din această cauză Păunescu a trebuit să aştepte 3 ani înainte de a se putea înscrie la facultate). Păunescu a studiat filologia la Universitatea din Bucureşti.

Cenaclul “Flacăra”

  • 17 septembrie 1973 – înfiinţează Cenaclul „Flacăra“, adevărat fenomen de masă, cu care susţine, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie şi dialog, în faţa a mai mult de 6 milioane de spectatori
  • Pe scena Cenaclului „Flacăra“, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori
  • In 1982, apare triplul album de discuri L.P., „Cenaclul Flacăra în concert“, iar în 1983, este realizată, fără a putea fi cuprinse decat puţine filmări, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi“, interzisă imediat de autorităţi
  • În urma unor incidente înregistrate la un concert al Cenaclului Flacăra la Ploieşti activitatea cenaclului este interzisă până în 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte condiţiilor meteo (furtună) care au făcut să fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul iar pe de altă parte faptului că unii participanţi au profitat de această ocazie şi au creat o busculadă, soldată, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tăcere de către autorităţile comuniste.
  • 7 mai 1990 – înfiinţează Cenaclul „Totuşi iubirea“, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Vişan şi al fotbalistului Ilie Balaci. În cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu susţine concerte de mare succes, în ţară şi dincolo de actualele graniţe, în special la Chişinău. O parte din activitatea de excepţie a Cenaclului „Totuşi iubirea“ (690 de manifestări, până la 25 mai 2000) se regăseşte în seria de casete audio şi video editate de Fundaţia Iubirea, între 1995 si 1999

Afilieri

  • Preşedinte al Fundaţiei “Iubirea”
  • Preşedinte al Fundaţiei “Constantin”

Cărţi publicate

  • Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
  • Mieii primi (1966, poezii)
  • Fântâna somnambulă (1968, poezii)
  • Cărţile poştale ale morţii (1970, proză fantastică)
  • Aventurile extraordinare ale lui Hap şi Pap (1970, literatură pentru copii, cu ilustraţii de Constanta Buzea, prima lui sotie)
  • Viata de exceptii (1971, antologie de poezii)
  • Sub semnul întrebării (1971, interviuri)
  • Istoria unei secunde (1971, poezii, trei ediţii, prima fiind arsă de cenzura de partid)
  • Lumea ca lume (1973, publicistică)
  • Repetabila povară (1974, poezii)
  • Pământul deocamdată (1976, poezii, două ediţii)
  • Poezii de până azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, în colectia BPT, cu o prefaţă de Eugen Barbu şi o postfaţă de Şerban Cioculescu)
  • Sub semnul întrebării (1979, ediţie revăzută şi adăugită, interviuri)
  • Manifest pentru sănătatea pământului (1980, poezii)
  • Iubiţi-vă pe tunuri (1981, poezii)
  • De la Bârca la Viena şi înapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu)
  • Rezervaţia de zimbri (1982, poezii, cu ilustraţii de Ioana Păunescu)
  • Totuşi iubirea (1983, antologie de poezii)
  • Manifest pentru mileniul trei – volumul 1 (1984, antologie de poezii)
  • Manifest pentru mileniul trei – volumul 2 (1986, antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţe critice)
  • Locuri comune (1986, poezii)
  • Viaţa mea e un roman(1987, poezii)
  • Într-adevăr (1988, poezii, ilustrate de Andrei Paunescu)
  • Sunt un om liber (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, de îndată ce a apărut şi a revenit printre cititori în martie 1990.
  • Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustraţii de Andrei Păunescu, două ediţii)
  • Romaniada (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
  • Bieţi lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
  • Noaptea marii beţii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)
  • Front fără învingători (1995, poezii)
  • Infracţiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare şi o bibliografie de Andrei Păunescu)
  • Tragedia naţională (1997, poezii)
  • Deromânizarea României (1998, poezii)
  • Cartea Cărţilor de Poezie (1999, integrala poeziilor apărute în volume, şi un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cărţile de versuri publicate de Adrian Păunescu, de la debutul din 1965, până în 1999. Pe cât s-a putut, autorul a reconstituit şi a oferit variantele adevărate ale poeziilor sale, pe care, în anumite cazuri, datorită cenzurii, le-a publicat, în volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)



O opinie

  1. WordPress › Error

    There has been a critical error on your website.

    Learn more about debugging in WordPress.