Dacă ştii o personalitate care ne înalţă,

 
h1__quotes.png
Poză

În _Quotes

Emanoil Bacaloglu

Autor: Andreea Fornea

Emanoil Bacaloglu, nascut pe data de 11 aprilie 1830, a fost un fizicianchimist și matematician român

A făcut cercetări şi în domeniul instalaţiilor de iluminat. A studiat diferite tipuri de generatoare electrice şi corpuri de iluminat. S-a documentat pe această temă şi a vizitat, în 1882 şi 1883, expoziţiile organizate la München. Concluziile le-a inclus într-un raport prezentat  guvernului. Vă reamintesc că, deşi cercetările în acest domeniu au început în 1841, abia în 1879 Thomas Alva Edison a prezentat o lampă cu filament din celuloză carbonizată, iar în 1880, pachebotul Columbia a fost echipat cu becuri electrice cu incandescenţă.
            În 1882, a fost introdus iluminatul electric în Bucureşti pentru Palatul Cotroceni, exteriorul Teatrului Naţional şi Grădina Cişmigiu. Aşadar, Emanoil Bacaloglu era puternic ancorat în realitate.
            A inventat două tipuri de comutatoare şi un dispozitiv pentru variaţia rezistenţei electrice, fabricat apoi în serie la Viena. Avea nevoie de aceste dispozitive în laboratorul său de fizică.
            Pe 29 iunie 1879 a devenit membru al Academiei Române.
            A rămas în amintirea multora dintre marii oameni de ştiinţă din ţara noastră sau din străinătate. Spre exemplu, Dragomir Hurmuzescu, al cărui nume este legat de începutul radiofoniei în România cu faimoasa frază „Alo, alo, aici Radio Bucureşti“, şi-l aminteşte ca pe „un bărbat mic de statură, întotdeauna îngrijit îmbrăcat, care vorbea clar şi metodic, într-o limbă românească se ferea de neologismele improprii graiului nostru. Se impunea studenţilor prin vastitatea cunoştinţelor sale, dar şi prin blândeţea sa, gata mereu să vină în ajutorul celor care se aflau în nevoie. Ajunseseră studenţii să-i imite şi vorba, şi portul“. Dimitrie Sturza, multă vreme secretar general al Academiei Române, spunea: „Bacaloglu a fost exclusiv omul ştiinţei şi al şcoalei“. Fizicianul C. Bedreag, îl caracteriza ca „fizician prin carieră, matematician prin vocaţie“.
           

A fost primul om de ştiinţă român din secolul XIX specialist în trei discipline: matematică, chimie şi fizică. Un savant cu cunoştinţe enciclopedice. Această pregătire i-a permis să formuleze şase principii privind universalitatea cauzelor: universalitatea materiei şi a energiei; conservarea materiei şi a energiei; universalitatea mişcării; corelaţia forţelor; transformarea şi echivalenţa forţelor.
            Emanoil Bacaloglu a îmbinat mereu activitatea ştiinţifică cu activitatea socială şi culturală. Se menţionează, mai întâi, că, în 1848, la vârsta de 18 ani, a luat parte la mişcarea revoluţionară din Ţara Românească. Este membru fondator al Ateneului Român (1866), instituţie culturală de mare prestigiu. Încă din 1862 înfiinţează o societate ştiinţifică, acesta însă, din cauza condiţiilor din acele timpuri, nu a avut decât o scurtă existenţă. Când, în 1890, iniţiativa a fost reluată, Bacaloglu a devenit primul preşedinte al „Societăţii de Ştiinţe Fizice“. 
            Pe 30 august 1891 se întorcea cu trenul de la Frankfurt pe Main unde vizitase Expoziţia de electricitate. Nu a mai apucat să ajungă la Bucureşti. A murit în tren.
Emanoil Bacaloglu este considerat primul organizator al învăţământului de fizică din ţara noastră. A desfăşurat o activitate rodnică de răspândire a cunoştinţelor ştiinţifice prin broşuri de popularizare şi prin conferinţe. Învăţase metoda de la magistrul său, Alexe Marin. 




O opinie

  1. Kahfi a scris pe data de 17 Oct 2014

    Am vrut sa scriu ca nu e pe Luigi Cazzavillan ci pe Temisana, dar vad ca e mentionat pe Flickr. Au scris multi, ce sa mai srecim si noi… Si asa e greu sa fii original. Palatul Cazzavillan chiar este un subiect mai popularizat decat alte case. Nu ca astea pe care le punem noi aici ar fi toate “exclusiviste”.

Scrie-ţi opinia

E-mail-ul tău este confidenţial.
Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 *
 *
 *