Dacă ştii o personalitate care ne înalţă,

 
h1__quotes.png
Poză

În _Quotes

Nina Cassian

Autor: Andra Fornea

Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (n. 27 noiembrie 1924, Galaţi), este o poetă, eseistă şi traducătoare româncă.

Biografie

S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut); avea apoi să se mute pe rând cu familia la Braşov, unde Nina Cassian intră la Liceul Principesa Elena, şi la Bucureşti, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga şi intră la vârsta de 16 ani în organizaţia Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând “să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc.” În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi şi Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânara poetă.

Opera

Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste La scara 1/1. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, începe să scrie treptat şi poezie proletcultistă. “După un ocol de aproximativ opt ani”, cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive şi compromisuri, începând din 1956 se întoarce la poezia autentică.

Începe să scrie în paralel şi literatură pentru copii, atrasă de posibilităţile estetice ale evadării în fantezie şi candoare, precum şi două volume de “proză subiectivă”, la persoana întâi. Realizează traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos şi Paul Celan. Publică peste 50 de cărţi de poezie, eseuri şi proză, şi inventează o nouă limbă poetică, limba spargă. I se decernează în 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

Opere

  • La scara 1/1, versuri, Bucureşti, 1947;
  • Sufletul nostru, versuri, Bucureşti, 1949;
  • An viu – nouă sute şi şaptesprezece, versuri, Bucureşti, 1949;
  • Nică fără frică, basm în versuri, Bucureşti, 1950;
  • Ce-a văzut Oana, versuri pentru copii. Bucureşti, 1952;
  • Horea nu mai este singur, versuri, Bucureşti, 1952;
  • Tinereţe, versuri, Bucureşti, 1953;
  • Florile patriei, versuri pentru copii, Bucureşti. 1954;
  • Versuri alese, Bucureşti, 1955;
  • Vârstele anului, versuri, Bucureşti, 1957;
  • Dialogul vântului cu marea, versuri, Bucureşti, 1957;
  • Prinţul Miorlau, versuri pentru copii, Bucureşti, 1957:
  • Botgros, căţel fricos, versuri pentru copii. Bucureşti, 1957;
  • Chipuri hazlii pentru copii. versuri, Bucureşti, 1958;
  • Aventurile lui Trompişor, versuri pentru copii, Bucureşti, 1959;
  • Inverno (Iarna), versuri, traducere în italiană de Antonio Uccello, Roma, 1960;
  • Spectacol în aer liber. O monografie a dragostei, versuri, Bucureşti, 1961;
  • Sărbători zilnice, versuri, Bucureşti, 1961
  • Încurcă-lume, versuri pentru copii, Bucureşti. 1961;
  • Poezii, pref. de Ovid S. Crohmălniceanu. Bucureşti, 1962;
  • Curcubeu, versuri pentru copii. Bucureşti, 1962;
  • Să ne facem daruri, versuri. Bucureşti, 1963;
  • Îl cunoaşteţi pe Tică?, versuri pentru copii, Bucureşti, 1964;
  • Disciplina harfei. versuri, Bucureşti, 1965;
  • Sângele, versuri. Bucureşti, 1966;
  • Destinele paralele, versuri. Bucureşti, 1967;
  • Uită-l este… uită-l nu e, piesă pentru copii, Bucureşti, 1967;
  • Ambitus, versuri. Bucureşti, 1969;
  • Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru, poveste în versuri, Bucureşti. 1969;
  • Întâmplări cu haz, versuri pentru copii. Bucureşti, 1969;
  • Cronofagie. 1944-1969, versuri, Bucureşti, 1970;
  • Recviem, versuri, Bucureşti, 1971;
  • Marea conjugare, versuri, Cluj, 1971;
  • Atât de grozavă şi adio. Confidenţe fictive, Bucureşti, 1971 I (ed. II, Confidenţe fictive. Atât de grozavă şi adio alte proze, Bucureşti, 1976);
  • Loto-Poeme. Bucureşti, 1971;
  • Spectacol în aer liber. O altă monografie a dragostei, versuri, Bucureşti, 1974;
  • Între noi copiii, Bucureşti, 1974;
  • O sută de poeme, selecţia autoarei, în colab. cu Şerban Foarţă, Bucureşti, 1975;
  • Suave, versuri, Bucureşti, 1977;
  • Virages/Viraje, versuri, trad. în lb. franceză de autoare, în colab. cu E. Guillevie şi Lily Denis, Bucureşti, 1978;
  • De îndurare, versuri, Bucureşti, 1981;
  • Blue Apple (Mărul albastru), trad. în lb. engleză de Eva Feiler, New York, 1981;
  • Lady of Miracles, versuri, trad. de Laura Schiff, Bucureşti, 1982;
  • Numărătoarea inversă, versuri, Bucureşti, 1983;
  • Jocuri de vacanţă, versuri şi proză, Bucureşti, 1983;
  • El sangre (Sângele), trad. în lb. spaniolă de Micaela Rădulescu, Bucureşti, 1983;
  • Roşcată ca arama şi cei şapte şoricei, versuri pentru copii, Bucureşti, 1985;
  • Lady of Miracles, trad. de Laura Schiff, Berkley, 1988;
  • Call Yourself Alive?, versuri, trad. în lb. engleză de Brenda Walker şi Andreea Deletant, Londra, 1988 (ed. II, 1989);
  • Life Sentence. Selected Poems, Edited and with an Introduction by William Jay Smifh, New York and London, 1990 (Translators: Richard Wilbur, Stanley Kunitz, Carolyn Kiser, Nina Cassian, Andreea Deletant, Petre Solomon, Cristian Andrei etc);
  • Cheerleader for a Funeral. Translated by Brenda Walker with the author, London & Boston, 1992;
  • Cearta cu haosul, versuri şi proză (1945-1991), Bucureşti, 1993;
  • Desfacerea lumii: 1984-1996, versuri, Bucureşti, 1997;
  • Take My Word for It, versuri, New York, 1998;
  • Something Old, Something New, poeme, cu desene ale autoarei, Tuscaloosa, Alabama, 2002;
  • Memoria ca zestre. Cartea I: 1948-1953, 1975-1979, 1987-2003; Cartea II: 1954-1985, 2003-2004, Bucureşti, 2003-2004.

Traduceri

  • Vl. Maiakovski, Ce să fiu, Bucureşti, 1951;
  • Vl. Maiakovski, Calul năzdrăvan, Bucureşti, 1952;
  • idem, Pe fiecare filă, un elefant, o cămilă, Bucureşti, 1953;
  • A. Barto, Sărbătoarea ta, Bucureşti, 1953;
  • Vl. Maiakovski, Copiilor, Bucureşti, 1953;
  • K. Ciukovski, Poveşti, Bucureşti, 1956 (ed. II, 1959; ed. III, 1963);
  • Moliere, Mizantropul, Bucureşti, 1956 (ed. II, 1966);
  • Mărgărita Aligher, Zoia, Bucureşti, 1958;
  • Iannis Ritsos, Arhitectura copacilor, Bucureşti, 1959;
  • K. Ciukovski, Puişorul, Bucureşti, 1959;
  • D. Rendis, Legenda lacului, Bucureşti, 1963;
  • Iannis Ritsos, A patra dimensiune, Bucureşti, 1964;
  • D. Rendis, Poezii, Bucureşti, 1966;
  • Christian Morgenstern, Cântece de spânzurătoare, Bucureşti, 1970;
  • Paul Celan, Versuri, în colab. cu Petre Solomon, Bucureşti, 1973;
  • H. Kahlau, Fluxul lucrurilor, Bucureşti, 1974;
  • E. Guillevie, Poeme, Bucureşti, 1977;
  • I. Manger, Balada evreului care a ajuns de la cenuşiu la albastru, trad. în colab. cu I. Bercovici, Bucureşti, 1983.



O opinie

Scrie-ţi opinia

E-mail-ul tău este confidenţial.
Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 *
 *
 *