Dacă ştii o personalitate care ne înalţă,

 
h1__quotes.png
Poză

În _Quotes

Sergiu Nicolaescu

Autor: Andreea Fornea

“Popularitatea lui Sergiu Nicolaescu va fi greu de egalat daca nu imposibil. 

       O viata de barbat puternic, frumos si talentat pe care Divinitatea l-a ajutat sa-si duca la bun sfarsit opera.

  A fost un titan, un model uman si artistic cum nu se naste decat la zeci de ani odata.”

                                                                                                                          Regizor Mihai Surubaru

 

Sergiu Florin Nicolaescu, născut la 13 aprilie 1930, Târgu Jiu, România, a fost un regizor, scenarist si actor român. A devenit cunoscut prin mega-producții istorice ca Dacii (1966) și Mihai Viteazul (1970), precum și pentru seria de filme polițiste centrate în jurul personajului fictiv Comisarul Moldovan.

A debutat ca regizor în 1959 cu scurtmetrajul Scoicile nu au vorbit niciodată. Scurtmetrajul Memoria Trandafirului i-a atras atenția internațională, fiind un succes la Cannes.

Primul său film de lung metraj a fost coproducția româno-franceză Dacii (1966), care a participat la cel de-al cincilea Festival Internațional de Film de la Moscova. Filmul reprezintă debutul parteneriatului artistic dintre Sergiu Nicolaescu (regizor) și Titus Popovici (scenarist). Alături de Petre Sălcudeanu, Mircea Mohor, Malvina Urșianu, Mircea Drăgan și alții, cei doi sunt continuatori ai suitei de filme istorice declanșată de filmul Tudor(1963) al scriitorului Mihnea Gheorghiu (în calitate de scenarist).

Filmul Mihai Viteazul a fost următoarea colaborare cu Titus Popovici. A participat la cel de-al șaptelea Festival Internațional de Film de la Moscova și a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972. Criticul de film Marian Țuțui scria că „Mihai Viteazul este probabil cel mai bun film istoric românesc.

Cu mâinile curate (1972) este primul film polițist din seria Comisarului Moldovan. Personajul interpretat de Nicolaescu, numit aici încă Miclovan, face tandem cu personajul Comisarul Roman, interpretat de Ilarion Ciobanu.

Filmul Un comisar acuză marchează transformarea comisarului Miclovan în comisarul Moldovan. În acest film polițist și de aventuri, se ficționalizează evenimentele din jurul asasinării pe 27 și 28 noiembrie 1940 a foștilor demnitari de către legionari, eveniment cunoscut în istoriografie drept Masacrul de la Jilava.

Filmul Osînda (1976) este una dintre culmile artistice ale carierei regizorale a lui Nicolaescu, fiind notat cu trei stele din cinci în Dicționarul universal de filme al criticului Tudor Caranfil. Ecranizarea după romanul Velerim și Veler Doamne (1933) al scriitorului român Victor Ion Popa (Manlache) îi are drept protagoniști pe Amza Pellea, un colaborator important al regizorului, și pe actrița Ioana Pavelescu. Este înfățișată o poveste de dragoste între doi țărani, Manlache și Ruxandra, în perioada următoare Primului Război Mondial.

Nea Mărin miliardar (1979) este o comedie, prima din filmografia lui Nicolaescu (și una din puținele). Imboldul a fost dat de actorul Amza Pellea, care își dorea după o suită de roluri dramatice să interpreteze și un personaj comic. Desi era prima comedie a regizorului, Nea Mărin miliardar a devenit cel mai vizionat film românesc al tuturor timpurilor.

În septembrie 2006, Pro Video a lansat primele şase titluri dintr-o colecţie de 21 de filme ale regizorului, pe suport DVD. Sergiu Nicolaescu declara atunci că “prostia cea mai mare care se poate spune este că unele dintre aceste filme au fost făcute la comandă”.

“Niciun film n-a fost făcut la comandă. Toate filmele mi le-am dorit, le-am făcut aşa cum mi-am dorit, iar acolo unde a trebuit, totuşi, să politizez ceva, am făcut-o cu multă, foarte multă rezervă”, a spus el.

În ultimii ani, Sergiu Nicolaescu a lucrat intens şi a regizat filmele “Carol I”, lansat în anul 2009, în care regizorul a interpretat chiar rolul lui Carol I, şi “Poker”, lansat în 2010. Despre “Poker”, regizorul spunea că este a doua comedie din cariera sa, după “Nea Marin Miliardar”.

Ultima producţie marca Sergiu Nicolaescu “Ultimul corupt din România”, o continuare a peliculei “Poker”, a fost lansată în februarie 2012. La fel ca restul filmelor semnate de Sergiu Nicolaescu şi “Ultimul corupt din România” a reunit mari nume ale scenei româneşti, între care Valentin Teodosiu, Horaţiu Mălăele, Mircea Diaconu, Vladimir Găitan, George Mihăiţă, Ion Ritiu, Nae Lăzărescu Vasile Muraru şi Cătălina Grama (Jojo).

În contextul în care “Poker” a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori şi a devenit una dintre cele mai de succes premiere româneşti ale anului 2010, încurajat, dar şi alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeaşi temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o “Ultimul corupt din România”. Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, “«Ultimul corupt din România» este un film de actualitate, al societăţii de astăzi, un film comic, dar în acelaşi timp şi critic”, aşa cum l-a descris regizorul Sergiu Nicolaescu.

În ultimii săi ani, Sergiu Nicolaescu şi-a continuat şi cariera politică. Când şi-a încheiat ultimul mandat de senator, pe 12 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a susţinut un discurs emoţionant de la tribuna Senatului.

“Vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-aţi dăruit stimă şi consideraţie, simţăminte pe care şi eu vi le datorez. Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» şi vreau să vă spun în acelaşi timp «La mulţi ani!» şi sărbători fericite”, a spus Nicolaescu, în aplauzele parlamentarilor.

Sergiu Nicolaescu a primit numeroase decoraţii şi distincţii, între care Ordinul Naţional “Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler, în anul 2002.

De asemenea, pe 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Jiu. În aceeaşi zi, în Târgu-Jiu, a fost inaugurat şi un cinematograf care poartă numele actorului.

“Ceea ce am făcut în viaţă, în primul rând, a însemnat muncă. Am făcut peste 60 de filme, am 135 de milioane de telespectatori în România şi peste un miliard de telespectatori în lume şi, cu toate acestea, ca gorjeni şi ca olteni vă puteţi mândri pentru că întotdeauna am spus cu mândrie că sunt născut în Târgu-Jiu. Pentru mine filmul a însemnat ceea ce era mai important în viaţă. Existenţa mea”, a spus, atunci, emoţionat Sergiu Nicolaescu.

Până în 1990, Sergiu Nicolaescu a adunat cele mai multe propuneri de filme nominalizate pe lista lungă a candidaţilor la Oscar, cu nu mai puţin de patru: “Mihai Viteazul” (1972), “Osânda” (1977), “Ciuleandra” (1986) şi “Noi, cei din linia întâi” (1987).

Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD – Societatea Autorilor de Film din Franţa.

A fost distins cu nenumărate premii şi distincţii: filmul ‘Primăvara obişnuită’ (1962) a fost premiat la Moscova, Praga şi Salonic şi distins cu premiul UNIATEC, filmul ‘Floare de mac’ a fost premiat la Oberhausen (1963), ‘Memoria trandafirului’ a fost premiat la Mamaia şi Milano în 1964, la Triest, Edinburgh şi Cork în 1965 şi a obţinut premiul UNIATEC în 1965, ‘Lecţie în infinit’ a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D’Amprezzo (1966), ‘Dacii’ a fost distins cu premiul III la Praga în 1967, ‘Mihai Viteazul’ a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) şi a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din acelaşi an. ‘Ultimul cartuş’ a primit premiul ACIN (1973). În 1974 a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ‘Nemuritorii’ şi ‘Un comisar acuză’. Filmul ‘Osânda’ a fost distins cu premiul ACIN (1976). ‘Pentru patrie’ a primit premiul ACIN 1978 iar ‘Noi, cei din linia întâi’ – premiul ACIN în 1986.

În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă acordate de TVR International. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaştilor UCIN pe 2009 i-a fost conferit Premiul academic, o distincţie acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011 a fost premiat pentru întreaga sa carieră, la cea de-a 17-a ediţie a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfăşurat la Roma, unde România, Egiptul şi Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat într-un cadru restrâns şi la Academia Română din Roma de juriul festivalului ProCult Cinemafest. În iunie 2002, cu prilejul cu prilejul celebrării unui veac de film românesc, a fost distins cu Ordinul Naţional ‘Serviciu Credincios’ în grad de Cavaler.

 

În dimineața zilei de 3 ianuarie 2013, cineastul a încetat din viață.

 

Filmografie

  • Dacii (1967)
  • Lupta pentru Roma (1968)
  • Legenda lui „Ciorap de piele” (1969)
  • Vânătorul de căprioare (1969)
  • Ultimul mohican (1969)
  • Preeria (1969)
  • Aventuri în Ontario (1969)
  • Mihai Viteazul (1971)
  • Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)
  • Cu mîinile curate (1972)
  • Lupul mărilor (1972)
  • Răzbunarea (1972)
  • Ultimul cartuș (1973)
  • Un comisar acuză (1974)
  • Nemuritorii (1974)
  • Insula comorilor (1975)
  • Pirații (1975)
  • Zile fierbinți (1975)
  • Osînda (1976)
  • Accident (1977)
  • Pentru patrie (1978)
  • Revanșa (1978)
  • Nea Mărin miliardar (1979)
  • Mihail, cîine de circ (1979)
  • Ultima noapte de dragoste (1980)
  • Capcana mercenarilor (1981)
  • Duelul (1981)
  • Întîlnirea (1982)
  • Cucerirea Angliei (1982)
  • Viraj periculos (1983)
  • Ringul (1984)
  • Ciuleandra (1985)
  • Ziua Z (1985)
  • Noi, cei din linia întîi (1986)
  • Căutătorii de aur (1986)
  • François Villon – Poetul vagabond (1987)
  • Mircea (1989)
  • Coroana de foc (1990)
  • Începutul adevărului (Oglinda) (1994)
  • Punctul zero (1996)
  • Triunghiul morții (1999)
  • Orient Express (2004)
  • „15” (2005)
  • Supraviețuitorul (2008)
  • Carol I (2009)
  • Poker (2010)
  • Ultimul corupt din România (2012)



O opinie

Scrie-ţi opinia

E-mail-ul tău este confidenţial.
Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 *
 *
 *