Simion Mehedinți, născut la 19 octombrie 1868, a fost un academician, geograf și geopoliticianromân. Spirit filozofic, format la școala lui Titu Maiorescu, a desfășurat o vastă activitate culturală ca educator al maselor și cu deosebire al tineretului, prin scrierile și numeroasele sale conferințe ținute în fața studențimii române din centrele universitare ale țării. Simion Mehedinți a fost un adept al ideilor naționaliste și legionare.
Și-a făcut studiile la București, apoi în Franța și Germania. A fost profesor la Universitatea din București, la prima catedră de geografie din România. Academician – a fost membru titular al Academiei Române din anul 1915. A fost director al revistei Convorbiri literare.
A avut un rol important în dezvoltarea gândirii geografice și geopolitice în România. S-a preocupat de stabilirea obiectului și conținutului geografiei, de precizarea locului ei în sistemul științelor, de determinarea legilor și categoriilor geografice și a metodelor de cercetare îngeografie și geopolitică.
A elaborat un sistem propriu de gândire geografică, concretizat în lucrarea sa fundamentală Terra – introducere în geografia ca știință (2 vol., 1931). Între 1940 și 1944 a colaborat cu revista Geopolitică și geoistorie.
Numit la 17 mai 1900 profesor la Facultatea de Litere din București, la prima catedră de geografie înființată în România, Simion Mehedinți a format în această calitate generațiile de mari geografi ai țării în frunte cu George Vâlsan, Constantin Brătescu, Vintilă Mihăilescu, Mihail D. David și alții. A devenit membru al Mișcării legionare și era un admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu.
A colaborat la numeroase ziare și reviste (mai ales Convorbiri literare pe care a condus-o mulți ani): “Cuvântul Studențesc”, “Duminica poporului”, “Lamura”, precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: “Analele Academiei Române”, “Buletinul Societății Române de Geografie”, “Analele Dobrogei”, “Natura”, “Anuarul de Geografie și Antropogeografie”, “Volkermagasin” (Germania) și multe altele.
Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins din viață în anul 1962.