Ana Blandiana, născută Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timişoara) este o poetă şi o luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluţia din 1989, faimoasă disidentă şi apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă şi unor publicaţii din străinătate.

Originea şi studiile

Otilia Coman s-a născut la Timişoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiş. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944 familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România preotul Coman a fost arestat ca “duşman al poporului”. Ca fiică a unui deţinut politic, a trebuit să aştepte patru ani până când autorităţile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.

Pentru a ocoli şicanele regimului, Otilia Coman şi-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.

Tatăl poetei a murit într-un accident de maşină în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenţia politică.

După absolvirea facultăţii, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.

Opera

De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universităţi, academii, organizaţii culturale — mai multe călătorii de documentare şi studiu în diverse ţări europene şi a participat la congrese şi festivaluri de poezie. În afara volumelor menţionate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste şi antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare şi articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca şi nenumărate conferinţe, lecturi publice, interviuri, intervenţii la colocvii, simpozioane şi mese rotunde în principalele ţări europene.

Premii literare

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Romane, 1970; Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1982; Premiul International “Gottfried von Herder”, Viena, 1982; Premiul National de Poezie, 1997; Premiul “Opera Omnia”, 2001; Premiul International “Vilenica”, 2002.

Opera

Cărţi de poezie

• Persoana întâia plural, 1964;
• Călcâiul vulnerabil, 1966;
• A treia taină, 1969;
• 50 de poeme, 1970;
• Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
• Poeme, 1974;
• Somnul din somn, 1977;
• Întâmplări din grădina mea, 1980;
• Ochiul de greier, 1981;
• Ora de nisip, 1984;
• Stea de pradă, 1986;
• Alte intâmplări din grădina mea, 1987;
• Întâmplări de pe strada mea, 1988;
• Poezii, 1988;
• Arhitectura valurilor, 1990;
• 100 de poeme, 1991;
• În dimineaţa de după moarte, 1996;
• La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
• Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
• Balanţa cu un singur talger, 1998;
• Soarele de apoi, 2000;
• Refluxul sensurilor, 2004;
• Calitatea de martor, 1970, 2003;
• Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975;
• Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978;
• Coridoare de oglinzi, 1983;
• Autoportret cu palimpsest, 1985;
• Oraşe de silabe, 1987;
• Geniul de a fi, 1998;
• Ghicitul in mulţimi, 2000;
• Cine sunt eu?, 2001;
• Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 – nuvele fantastice;
• Proiecte de trecut, 1982 – nuvele fantastice;

Cărţi de eseuri

• Calitatea de martor, 1970, 2003;
• Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975;
• Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978;
• Coridoare de oglinzi, 1983;
• Autoportret cu palimpsest, 1985;
• Oraşe de silabe, 1987;
• Geniul de a fi, 1998;
• Ghicitul in mulţimi, 2000;
• Cine sunt eu?, 2001.

Cărţi de proză

Ambele volume au apărut sub titlul Oraşul topit şi alte povestiri fantastice in 2004;

• Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman;
• Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele;
• Homokora – Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1971 (maghiară);
• Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiară);
• San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară);
• L’ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiană);
• Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusă);
• The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleză);
• En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeză);
• Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiană);
• Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeză);
• L’eglise fantome, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceză);
• Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sârbă);
• Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneză);
• Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk;
• Forlag, Oslo, 1995 (norvegiană);
• Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Gottingen, 1993 (germană);
• Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk, 1999 (germană);
• Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgară);
• Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sârbă);
• Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovenă);
• Potreba za razgovor, Arka, Smederevo – Id. Skoplje, 2004 (macedoneană);
• Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineză);
• Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneană);
• Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiană);
• Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheză).

Cărţi traduse

• Homokora – Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1971 (maghiară);
• Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiară);
• San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară);
• L’ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiană);
• Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusă);
• The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleză);
• En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeză);
• Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiană);
• Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeză);
• L’eglise fantome, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceză);
• Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sârbă);
• Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneză);
• Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk;
• Forlag, Oslo, 1995 (norvegiană);
• Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Gottingen, 1993 (germană);
• Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk, 1999 (germană);
• Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgară);
• Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sârbă);
• Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovenă);
• Potreba za razgovor, Arka, Smederevo – Id. Skoplje, 2004 (macedoneană);
• Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineză),
• Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneană);
• Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiană);
• Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheză).

Cărţi în format electronic

• 2003
  • Coridoare de oglinzi, Editura LiterNet.
  • La cules îngeri, vol I, Editura LiterNet.
  • La cules îngeri, vol II, Editura LiterNet
• 2004
  • Autoportret cu palimpsest, Editura LiterNet.
  • Calitatea de martor, Editura LiterNet.
• 2005

Fragmentarium (ediţie româno-franceză), Editura LiterNet